De aici, putem trage concluzia că automobilele au reprezentat un catalizator important pentru dezvoltarea tehnologică exponențială ce a început în secolul trecut. Însă creșterea impresionantă a numărului de automobile a avut un impact semnificativ asupra mediului înconjurător, motiv pentru care țările de pe întreg mapamondul au fost nevoite să caute soluții pentru compensarea nivelului ridicat de poluare. Așa s-a născut ideea introducerii unei taxe de poluare pentru autovehiculele care circulă pe drumurile publice. Însă pentru șoferii din România, taxa de poluare, cunoscută în ultima ei formă sub denumirea taxa de timbru de mediu, a reprezentat unul dintre cele mai controversate subiecte din noul mileniu. Nimeni nu s-ar fi gândit vreodată că introducerea taxei de poluare în România va da naștere unei adevărate telenovele ce se va întinde pe o durată de mai bine de zece ani, însă acest lucru s-a întâmplat, iar repercursiunile încă se resimt. Însă pentru că această taxă are o istorie atât de însemnată, astăzi vom încerca să o analizăm, punctând cele mai importante evenimente care s-au petrecut de-a lungul timpului și impactul pe care acestea le-au avut atât asupra industriei auto cât și asupra posesorilor de autovehicule din România.
Prima formă a taxei de timbru - taxa de primă înmatriculare
Începuturile acestei taxe se întind tocmai până în anul 2007, atunci când, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, guvernul României a implementat taxa de primă înmatriculare, ce avea drept scop principal scăderea numărului de mașini second hand importate în țară și încurajarea folosirii și cumpărării de automobile moderne. Necesitatea introducerii noii taxe era cauzată de renunțarea la accizele auto, una din condițiile de aderare. Deși intențiile guvernanților păreau foarte nobile, până la urma s-a dovedit că modalitatea de calcul a acestei taxe era defectuoasă. Drept urmare, Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva statului român după doar trei luni de zile, considerând că acesta făptuiește o gravă discriminare în rândul producătorilor auto și a vânzătorilor de automobile. Totodată, cetățenii români erau nemulțumiți de valorile astronomice ale taxei de primă înmatriculare, care putea depăși cu ușurință valoarea de 8000 de euro pentru mașinile vechi. În urma presiunilor autorităților europene, guvernanții români au modificat în numeroase rânduri metoda de calcul a acestei taxe. În luna decembrie a anului 2007, Comisia Europeană trecuse la cea de-a doua etapă a procedurii de infringement, situația devenind critică pentru statul român.
Cea de-a doua formă a taxei de timbru - taxa de poluare
După îndelungi negocieri și modificări, pe data de 1 iulie a anului 2008 apare noua formă a acestei controversate taxe, care primește cu această ocazie un nou nume: taxa de poluare. Metoda de calcul fusese complet refăcută, astfel încât valoarea ei să scadă considerabil. Asta a dus la un proces destul de greoi de restituire a diferenței dintre vechea și noua taxă, lucru care a stârnit în continuare mari controverse în rândul conducătorilor auto. Unul dintre evenimentele cele mai importante s-a petrecut în luna decembrie a anului 2008, atunci când creșterea de trei ori a taxei de poluare pentru vehiculele la mâna a doua importate a cauzat proteste de mare anvergură pe întreg teritoriul țării. Mai mult, autoritățile au fost copleșite datorită confuziilor create de interminabilele modificări ale acestei taxe, ghișeele autorității fiscale fiind complet depășite de situație. Odată cu schimbarea guvernului de la începutul anului 2009 a venit o nouă modificare importantă: reducerea cu o treime a taxei de poluare pentru mașinile vechi. În vara aceluiași an, Comisia Europeană începea din nou seria de avertizări, subliniind că scutirile de plată pentru vehiculele echipate cu motoare mici ce beneficiau de norma EURO 4 aducea discriminări pe piața auto. Drept pentru care, în anul 2010 s-a renunțat la orice formă de scutire de la plata taxei de poluare pentru autovehicule. Anul următor a adus un nou episod controversat. De data aceasta, autoritățile au luat hotărârea ca taxa de poluare să fie plătită și pentru mașinile înmatriculate înainte de aderarea la Uniunea Europeană, urmând ca aceasta să fie colectată în momentul în care vehiculele vor fi revândute.
Taxa de poluare devine taxa pentru emisiile poluante
Anul 2012 aducea o nouă formă a acestei taxe, împreună cu o nouă denumire. Însă acest lucru nu a ajutat foarte mult, pentru că seria controverselor a continuat. Posesorii de autovehicule ce au achitat această taxă în forma veche cereau recuperarea diferenței semnificative între valoarea plătită de ei și valoarea rezultată în urma modificărilor aduse legii. Totodată, obligativitatea plății taxei pentru vehiculele înmatriculate înainte de anul 2007 a fost suspendată.
Apare timbrul de mediu
Anul 2013 a marcat o altă modificare importantă a acestei taxe. Astfel, taxa de poluare a devenit timbrul de mediu, cu o nouă modificare a algoritmului de calcul. Iar dacă aveați impresia că după atâția ani de controverse, lucrurile începeau să se liniștească, ei bine nu. Seriile de modificări au continuat în următorii ani, pe măsură ce procesele intentate statului român erau din ce în ce mai dese. Începând cu anul 2015, statul își asumase returnarea formelor precedente ale taxei de timbru fără necesitatea implicării judecătorilor. Procesul de rambursare urma să se întindă pe durata a cinci ani, realizându-se în tranșe de câte 20% pe an. Un alt an foarte important pentru povestea taxei buclucașe a fost 2016, atunci când decizia Curții de Justiție europeană obliga statul român returnarea timbrului de mediu. Această decizie a dus la un proces paradoxal, prin care, în pofida deciziei curții, statul încasa în continuare respectiva taxă, urmând ca după achitarea acesteia banii să se recupereze fie de la autoritatea fiscală, fie prin acționarea în instanță.
Eliminarea definitivă a taxei de timbru
După un parcurs aproape incredibil ce s-a întins pe mai bine de 10 ani, povestea taxei năstrușnice s-a apropiat de final. Noua guvernare instalată la începutul anului 2017 a pregătit un proiect de lege care cuprindea reducerea a nu mai puțin de 102 taxe, printre care se afla și aceasta. Însă reprezentanții industriei auto din țară atrăgeau atenția asupra faptului că eliminarea taxei va avea repercursiuni importante prin creșterea numărului de mașini second hand importate și desființarea unui număr semnificativ de locuri de muncă din domeniul auto. Cu toate acestea, șoferii români pot sta liniștiți deocamdată, pentru că, începând cu 1 februarie 2017, taxa de timbru a fost eliminată definitiv. Însă având în vedere stufoasa istorie a acestei taxe, pericolul încă nu a trecut. Prin dispariția ei, autoritățile vor suferi pierderi financiare însemnate, pe care vor trebui într-un fel sau altul să le compenseze. O variantă ar fi amortizarea pierderilor prin impozitarea suplimentară a combustibilului, lucru care ar avea un impact destul de însemnat asupra întregii economii românești și ar duce la creșterea prețului atât pentru produsele de bază cât și pentru servicii. O altă variantă ar fi implementarea unei noi taxe, care să amortizeze cât de cât pierderile. Autoritățile caută deja o soluție și intenționează să nu repete greșelile din trecut. Dar, până una alta, șoferii din România se pot bucura de faptul că cel puțin în momentul de față, apele s-au liniștit. Taxa de timbru a dispărut în sfârșit, după ce a cauzat una dintre cele mai controversate perioade din istoria auto a țării.
