Pagani Huayra

Fabricantul italian de tractoare, Ferruccio Lamborghini, şi managerul auto american, John DeLorean, au dorit să aibă un background personal mult mai diferit. Însă amândoi erau entuziaşti de maşini sport şi au putut, cu multă convingere, să producă maşini mai bune ca cele ale producătorilor stabiliţi pe piaţă. Chiar şi când succesul economic al maşinilor sport produse era discutabil, pasiunea şi ambiţia acestor doi oameni i-au ajutat să îmbogăţească istoria automobilelor cu unele modele extravagante, care nu ar fi putut exista în această formă fără puterea entuziasmului personal și fără viziunea lor, dincolo de mainstream. În rândul vizionarilor de maşini sport a intrat şi constructorul argentinian Horacio Pagani, care şi-a îndeplinit visul ca producător de supercaruri (cum ar fi Huayra) stabilit în Italia.

În 2016, Pagani prezintă generaţia BC Huayra

Nu este o coincidenţă faptul că argentinianul Pagani şi-a găsit inspiraţia acasă şi a înfiinţat fabrica de producţie în Modena. Astfel, în anii 1980, inginerul a fost ucenicul lui Lamborhini, unde a preluat filozofia producătorilor de volum mic ambiţionaţi. Pagani a adus cu el cunoştiinţele dobândite ca dezoltator de materiale pentru maşini de curse şi a experimentat cu materiale din carbon întărit cu fibră de sticlă, aşa cum este cazul Lamborghini Countach. Pagani are un scop pentru care foloseşte amestecul inovativ de materiale: reducerea greutăţii unui autoturism trebuie făcută fără a afecta stabilitatea acestuia, pentru ca astfel, performanţele şi caracteristicile maşinii să fie optime. Acest principiu este şi laitmotivul dezvoltării modelului Huayra, introdus în 2012, şi al succesorului său, Huayra BC, prezentat în 2016.

Huayra este o dezvoltare organică Pagani Zonda

Deşi Pagani a accentuat, la prezentarea acestui model de la Salonul Auto de la Geneva 2016, că marea parte a caroseriei a fost creată de la zero şi că doar acoperişul a fost preluat de la prima generaţie a bolidului, modificările – în afară de eleronul mare din spate – sunt foarte greu de observat în cazul modelului BC. O dezvoltare organică a design-ului face parte însă din filozofia producătorului. Astfel, forma elementară a ambelor generaţii Huayra este dată de cea a modelului Zonda, prezentat în 1999. Pentru supercarul disponibil în variante coupé şi roadster, Pagani a conceput un design, în care fizica a pretins forma vehiculului. Iar fiindcă legile fizicii nu se schimbă şi fiindcă optimizarea aerodinamică joacă un rol foarte important pentru Pagani, libertatea design-ului noilor modele este aproape absentă.

Structura Huayra este determinată de motorul amplasat central

Structura Huayra este condiţionată şi de conceptul motorizării. Datorită distribuției echilibrate a greutății, inginerii Pagani au dotat bolidul lor cu un motor amplasat central. Astfel, structura maşinii este direct influenţată, atât în partea frontală, cât şi în cea din spate. Motorul amplasat central denotă apartenenţa Huayra şi Huayra BC la familia Pagani. CEO-ul sigur nu se aştepta ca succesorul Huayra să modifice eficienţa şi greutatea maşinii, ca urmare a schimbărilor modice în materie de design.

Cu uşi în formă de aripi, Pagani Huayra intră spectaculos în scenă

Fondatorului ştia prea bine faptul că pe clienţi nu îi interesează aşa mult datele fizice şi analizele aerodinamice. Pentru ei, cel mai important aspect este calitatea materialelor, iar modelul este încă produs manual în fabrica din Modena. Deoarece Pagani Huayra face parte din clasa de lux, cumpărătorii se aşteaptă, în acelaşi timp, ca fondatorul şi echipa sa să creeze ceva spectacular din necesitățile fizice și constructive. Producătorul îndeplineşte aceste aşteptări cu unele particularităţi, întâlnite rar în clasa maşinilor supersport. Astfel, Huayra şi Huayra BC vin cu uşi în formă de aripi, prinse în balamele de acoperiş. Cel puţin aşa se diferenţiază modelul Huayra, produs pentru prima dată în 2012, de modelul Zonda, acesta fiind dotat cu uşi convenţionale.

Pagani pune accentul, în cazul Huayra, pe o caroserie integrată armonios

Partea frontală, extrem de scurtă, cu capota abruptă, compartimentul pentru pasageri în formă de cupolă, amplasat mult în față, şi liniile colţuroase, toate aceste elemente au fost preluate de la predecesorul Zonda. Însă, părţile laterale sunt, datorită acoperişului modificat şi a uşilor anterior menţionate, integrate mai armonios în caroserie. Prizele de aer dreptunghice au fost înlocuite de unele mai mici şi mai rotunde. Spatele îşi păstrează aspectul caracteristic cu sistemul de evacuare cu patru ţevi, amplasat central. Dedesubt, găsim o fustă sub care se află difuzorul de aer. Particularitate tehnică: pentru a creşte downforce-ul la viteze mari, Pagani a montat în capota Huayra nişte clapete controlate electronic, care se ridică atunci când este necesar.

În 2016, Pagani prezintă Huayra BC, un Huayra după o cură de slăbire

Monocoque-ul Huayra alcătuit din carbon şi fibră de sticlă permite constructorului să reducă greutatea bolidului la 1,35 tone. Astfel, autoturismul, lung de 4,60 metri şi lat de doi metri, este unul dintre cele mai uşoare din clasa sa. Însă această valoare poate fi redusă, iar Pagani demonstrează asta cu modelul rafinat BC. Prin utilizarea unui metal preţios, titan, pentru sistemul de evacuare şi o nouă compoziţie pentru caroseria neschimbată optic, constructorul reuşeşte să aducă greutatea modelului BC la 1,2 tone. Această schimbare nu este vizibilă, însă Huayra BC primeşte un accent optic: un eleron mare, similar modelelor Zonda. Pe lângă optica maşinii, a mai fost revizuit şi motorul V12 furnizat de AMG. În loc să producă 537 kW (730 CP) ca înainte, Huayra BC ajunge la aproape 800 CP. Şansele ca cele două versiuni Huayra să fie comparate una lângă alta sunt foarte mici. Căci datorită politicii Pagani, noile modele sunt foarte greu de obţinut. Iar pe piaţa second-hand, aceste modele exotice apar foarte rar.