Lotus

Maşinile sport de la Lotus sunt fidele următoarelor trei aspecte: caroserie foarte uşoară, motoare puternice şi design fără compromis. De secole, numele modelelor încep cu litera „E”: de la Elite, la Esprit şi până la Evora. Datorită acestor caracteristici, maşinile Lotus se simt pe stradă ca pe circuit, fie bărbat sau femeie la volan. Concurenţa de la Aston Martin, Ferrari, Lamborghini sau Porsche preferă să echipeze maşinile lor cu motoare puternice. Cu toate acestea, datorită inovativei caroserii uşoare pentru care Lotus este cunoscută de mai bine de 60 ani, viteza şi acceleraţia modelelor producătorului de maşini sport britanic sunt foarte apropiate de cele ale celorlalte mărci. Modelele normale sau speciale de la Lotus sunt, chiar şi folosite, nu doar sportive şi extrem de rapide la drum întins, ci şi adecvate pentru utilizarea de zi cu zi. Asta în cazul în care traficul urban nu se potriveşte stilului unui Lotus modelat pentru distracţie pură.

Clasic: Lotus Elise în testul maşinilor second hand

Elise este maşina sport, puristică de la Lotus. Poreclită de unii „motor cu roţi”, Lotus evită utilizarea unor tehnologii în Elise: ABS şi ESP lipsesc, la fel, degeaba caută cineva un parasolar sau un torpedou. Lotus nu a echipat modelul nici măcar cu servo-direcţie. Însă, pentru asta, Lotus Elise îţi oferă plăcerea de a conduce în cea mai pură formă. Datorită caroseriei foarte uşoare – greutatea propriei Elise: aproape 700 kilograme – chiar şi cea mai slabă motorizare cu 122 CP aduce o presiune imensă pe drum. De mai multă putere se bucură versiunea specială Elise Sport, cu până la 192 CP. În anul 2000 urmează cea de a doua generaţie. Noua variantă de top, Elise SC („supercharged”, deci dotat cu un compresor), are 222 CP şi avea o greutate de doar 900 kilograme. În sfârşit, în 2008, şoferul şi copilotul au primit airbag-uri. Din 2010 este produsă actuala Seria 3. Modelul sport se numeşte acum Elise S şi are 220 CP. Maşinile îngrijite şi conduse cu grijă impresionează şi azi prin calitatea înaltă şi fiabilitate. Tehnologic vorbind, Elise este „tricotată” destul de simplu, în special prima generaţie, când Lotus a folosit nenumărate componente de la modelele de volum ale altor producători auto. Tratată bine, cu revizia făcută periodic în service şi fără a o forţa cu manevre nerezonabile, Lotus Elite are o viaţă îndelungată. Chiar şi caroseria trebuie întreţinută corespunzător, pagubele majore aduse materialului armat cu fibră de sticlă fiind aproape imposibil de reparat. În zilele astea trebuie să ne obişnuim cu lipsa servo-direcţiei şi a orientării spartane a maşinii. Cel mai frumos este, desigur, să conduci un Elise decapotabil. Pentru asta, trebuie verificat ca maşina să aibe toate legăturile şi acoperişul să fie în stare bună deoarece nu se mai găsesc piese de schimb pentru legături, iar acoperişul se poate repara doar într-un service specializat.

Lotus scrie întâi istorie în motorsport, iar apoi urmează succesul pe străzile publice

Fondatorul şi centrul istoriei Lotus este Colin Chapman. Vorba lui este legendară: „Cine nu câştigă, nu încearcă cum trebuie.” Faptul că el însuşi nu a încercat aşa cum trebuie, nu îi poate reproşa nimeni. Căci de câştigat, a câştigat mult. În 1947, englezul a înfiinţat o mică companie, care imediat după înfiinţare a început să producă Lotus Mark I, o variantă specială sportivă a modelului de dinainte de război, Austin 7. Conform legendei, Chapman a denumit Lotus Engineering Ltd. după prietena sa (ulterior nevasta sa) Hazel, „floarea lui de lotus”. La începutul anilor 50, Chapman înfiinţează încă o companie, „Lotus Cars”, care urma să producă maşini sport în serie – unde primul model de succes, Lotus Mark VI, era vândut ca un kit. Clienţii puteau în principiu să aleagă orice motor şi orice cutie de viteze – iar asta le-a permis să participe la o varietate de curse. Cu succes: numeroase curse au fost câştigate de şoferi în Lotus Mark VI.

Între 1958 şi 2004, Lotus a dat formă istoriei din Formula 1

Mark VI a fost punctul de pornire dintr-o serie de progrese, cu care Lotus se stabileşte în lumea motorsportului. Mark VIII a fost prima maşină sport de la Lotus cu tehnologia Spaceframe, denumită de cunoscătorii de maşini sport ca „şasiul pentru maşina sport aproape perfect”. Chiar şi Lotus Eleven urmează această tradiţie. Eleven a fost una din cele mai de succes maşini de curse din anii 50; mulţi şoferi câştigând de mai multe ori la Sebring (Florida) şi la Le Mans în clasa 1100 cm³. Succesorul, Lotus Mark XII, a fost prima maşină dezvoltată special pentru curse. Cu propria echipă de curse, Lotus participă din 1958 până în 1994 la cursele din Formula 1. Team Lotus a câştigat de şapte ori titlul de Constructorul Anului. De şase ori au triumfat piloţi Lotus ca Jim Clark, Emerso Fittipaldi sau Mario Andretti. Responsabili pentru victorii sunt tehnologia avansată şi caroseria uşoară, care făceau maşinile Lotus din Formula 1 mai rapide şi mai aerodinamice decât cele ale concurenţei.

O maşină sport cu două locuri reprezintă prima realizare pe străzile publice

Chiar şi maşinile sport de stradă profită de pe urma inovaţiilor diviziei de curse. Legendar este modelul oferit ca şi Kit Car, Lotus Seven. Până azi este singurul model de la Lotus disponibil, reprodus de alţi producători, cum ar fi Caterham, Irmscher sau Westfield. După elegantul Lotus Elite Typ 14, introdus pe piaţă în 1958, Lotus atinge în sfârşit, cu o maşină sport cu două locuri, o realizare în afara circuitului. Metoda de construcţie a modelului Lotus Elan ar trebui să deschidă calea pentru modelele ulterioare: cadru tubular central, caroserie din fibră de sticlă, tehnologie twin cam. Motoarele au fost mai apoi produse în colaborare cu Coventry Climax, mai apoi cu Ford şi au fost utilizate prima dată în Lotus Cortina. Elan a fost totodată şi primul model care nu a mai fost oferit ca şi kit. Succesorii, Lotus Eclat şi Lotus Elite Typ 75, nu mai puteau fi asamblate personal, ci erau asamblate în fabrica Hethel din apropierea Norfolk. Din 1966 a fost oferit un model special pentru continentul european, Lotus Europa. Ca şi clasic longeviv se remarcă Lotus Esprit, produs între 1976 şi 2004. Modelul nu a fost produs doar cu motorul amplasat central, ci ulterior şi cu motoare V8.

Criza producătorilor auto britanici şi „Salvatorul Lotus”

La începutul 1980, grupa Lotus – legătura dintre producătorul de maşini sport şi echipa de curse – intră în criză: vânzările scad datorită crizei economice, iar Lotus nu mai avea modele noi în magazine. Chapman decide să coopereze cu Toyota. Sistemele de propulsie şi alte componente ale noului model, Lotus Excel, vin acum din Japonia. Chiar dacă veniturile de pe importanta piaţă americană cresc masiv, căderea ameninţă: în 1982 Chapman moare în urma unui infarct, iar după un an ameninţă insolvenţa, deoarece Lotus era implicată în scandalul DeLorean - despre delapidarea fondurilor a guvernului britanic. Noi investitori se urcă la bordul Lotus, magnatul auto David Wickins – care s-a îmbogăţit datorită British Car Auctions – preia cârma companiei. Sub conducerea lui Wickins, Lotus reuşeşte să-şi schimbe situaţia financiară, motiv pentru care Wickins este poreclit la scurt timp după ca „Salvatorul Lotus”. Pentru a putea dezvolta noi modele, Lotus caută un producător auto mare ca investitor.

De la Marea Britanie, la Italia şi în final Malaezia

În 1986, General Motors preia compania britanică, dar o vinde şapte ani mai târziu lui Romano Artioli, căruia îi aparţinea atunci brand-ul tradiţional Bugatti. În 1995, englezii de la Lotus prezintă cu modelul Elise o maşină sport neobişnuită: dimensiunile erau mici, motorul amplasat central era mai mic ca de obicei, iar confortul era abia existent. Elise a fost produsă în cel mai modern mod. Şasiul din aluminiu cântărea doar 65 de kilograme, iar caroseria era din plastic armat cu fibră de sticlă. Elise a fost şi este un hit pentru Lotus, produs în diferite versiuni, în forma unor modele speciale şi ediţii limitate. Numele roadster-ului provine de la nepoata lui Artioli: Elise. Varianta sport închisă a fost vândută ca Lotus Exige. Un an mai târziu, Lotus îşi schimbă proprietarul din nou. În 1996, Artioli declară cu Bugatti insolvenţă şi vinde 80% din acţiunile sale Lotus către Proton. Producătorul malaezian şi cel mai mare acţionar al său, Yahaya Ahmad, preiau conducerea mărcii de lux. Cu Lotus Evora este introdusă o maşină sport care oferea mai mult confort, precum temponat şi sistem de navigaţie. În 2012, de la preluarea Proton de către DRB-HICOM, Lotus aparţine şi el acestui conglomerat industrial din Malaezia.

Modele actuale Lotus ce au un sprint clasic