Bugatti Veyron

Cu o supermașină nu se poate face întotdeauna profit dincolo de prețul de vânzare de un milion de euro. Dacă prețul este prea mare, se măresc costurile tehnice de dezvoltare, dacă este prea mic, atunci se produce o mașină de serie. Lideri tradiționali pe acest segment, producătorii italieni de automobile au pierdut teren în ultimele decenii, prin urmare, acum totul apasă asupra independenței lor economice și a prestigiului mărcilor de renume ale marilor constructori, cum este Fiat, cu mărcile sale Ferrari și Maserati. Grupul Volkswagen Wolfsburg a fost din 1998, pe lângă dinastia Torino Motor, al doilea jucător pe piața mașinilor de top. Prin achiziționarea Lamborghini, unde filiala VW Audi a dat lovitura, Saxonia Inferioară are asigurate drepturile asupra numelui legendei franco-italiene Bugatti. La fabrica istorică din Molsheim – Alsacia, VW a înființat o nouă unitate de producție. În 2005, o mașină sport a fost produsă în Alsacia, pentru prima dată după aproape o jumătate de secol, sub vechea denumire: Bugatti Veyron.

Prin proiectul Bugatti, Volkswagen vrea să atingă un nou record

Modelul cel mai plin de imaginație al inginerilor de la VW și-a primit numele după cel al pilotului de curse Pierre Veyron, care în anii ’30 a obținut numeroase succese pentru Bugatti. Alegerea numelui și trimiterea la sportul cu motor clarifică care a fost intenția noului proprietar: Bugatti Veyron ar fi trebuit să apară ca un automobil excepțional, care ar fi trebuit să câștige titluri și să facă să strălucească imaginea Volkswagen. Singura concesie făcută unui condus normal: a trebuit să îndeplinească condițiile tehnice legale pentru a putea circula pe drumurile publice. Pentru că, chiar dacă proiectul Bugatti ar fi trebuit să aibă în primul rând un caracter de vedetă al producției, așa cum a fost gândit la Wolfsburg, s-a dorit să se aducă seria prospectiv mică de 300 de exemplare, către utilizatorii particulari.

Bugatti Veyron este cu 407 km/h unul dintre cele mai rapide coupe-uri din lume

Tehnologic, Bugatti Veyron ar putea părea nu foarte potrivit, dar transformarea Coupé-ului cu două locuri a dovedit că și Volkswagen a fost capabil, fără Porsche, să dezvolte un proiect de mașină de curse. Partea centrală a Bugatti-ului Veyron a fost construit exclusiv pentru motorul dublu-V cu 16 cilindri și opt litri capacitate, care dezvoltă 736 kW (1001 CP). Astfel, se poate atinge o viteză maximă de 407 kilometri pe oră. Această viteză a făcut Veyron una dintre cele mai rapide mașini de producție de serie din lume. Puterea motorului este asigurată de patru turbocompresoare care accelerează mașina ușoară construită din plastic și fibra de carbon în 7,3 secunde de la zero la 200 km/ oră. Nu trec mai mult de 2,5 secunde până când la volanul unui Bugatti Veyron poți ajunge la sută. Anvelope speciale, un spoiler spate extensibil și un sistem hidraulic care coboară corpul Veyron-ului la viteze ridicate asigură conducerea în situații extreme în condiții de siguranță. Totuși s-au neglijat oarecum cerințele față de mediu ale mașinii de curse: cele 960 g emisii de CO2/ km în traficul din oraș și un consum de până la 100 de litri la 100 de kilometri în sarcină, stabilesc pentru Bugatti Veyron, un record negativ.